Un orăşean se hotărăşte într-o bună zi să meargă la vânătoare, la ţară. Îmbrăcat în costum şi purtând cravată, îşi încarcă arma, o pune la ochi, trage şi împuşcă un fazan care cade în curtea unui fermier. Omul se apropie de fermă, cu intenţia de a-şi recupera prada, însă nimereşte peste un ţăran arţăgos.
"Vânatul a căzut în ferma mea! Este al meu!", strigă fermierul.
Însă orăşeanul nu se lasă mai prejos: "Dar eu l-am împuşcat! Daţi-mi-l înapoi!", răspunde el.
"Prea bine, atunci. Dacă vrei să îţi iei înapoi fazanul, va trebui să jucăm "ţărăneasca" ", a continuat ţăranul.
"Ce e asta?", întreabă orăşeanul. "Ei bine, îţi voi da un şut între picioare, iar apoi va fi rândul tău să îmi tragi un şut. Acela care va ţipa mai puţin va câştiga fazanul", explică ţăranul.
Orăşeanul acceptă şi ia poziţia necesară. Ţăranul îşi ia elan şi îi trage un şut năprasnic între picioare. Vânătorul se prăbuşeşte şi se zbate de durere. După 20 de minute, el reuşeşte cu greu să se ridice în picioare.
Acum e rândul meu? spune orăşeanul.
Nuuu, răspunde ţăranul rânjind.
Poţi să păstrezi fazanul.
"Vânatul a căzut în ferma mea! Este al meu!", strigă fermierul.
Însă orăşeanul nu se lasă mai prejos: "Dar eu l-am împuşcat! Daţi-mi-l înapoi!", răspunde el.
"Prea bine, atunci. Dacă vrei să îţi iei înapoi fazanul, va trebui să jucăm "ţărăneasca" ", a continuat ţăranul.
"Ce e asta?", întreabă orăşeanul. "Ei bine, îţi voi da un şut între picioare, iar apoi va fi rândul tău să îmi tragi un şut. Acela care va ţipa mai puţin va câştiga fazanul", explică ţăranul.
Orăşeanul acceptă şi ia poziţia necesară. Ţăranul îşi ia elan şi îi trage un şut năprasnic între picioare. Vânătorul se prăbuşeşte şi se zbate de durere. După 20 de minute, el reuşeşte cu greu să se ridice în picioare.
Acum e rândul meu? spune orăşeanul.
Nuuu, răspunde ţăranul rânjind.
Poţi să păstrezi fazanul.
